Happy Valentine’s Day

Doctor Laura Poantă

Dragostea romantică este o boală, chiar periculoasă sau mortală în anumite situații, afirmă psihologii. Deși îndrăgostirea poate avea multe efecte psihologice pozitive asupra vieții noastre de zi cu zi, poate fi, de asemenea, un vestitor al morții și al disperării și ar putea fi clasificată drept o suferință psihică.

Printre cele mai serioase efecte adverse ale iubirii față de sexul opus sunt tendința de a renunța la judecata rațională și logică și autoflagelarea. Nu degeaba se spune că dragostea este oarbă, pentru că ea anulează, în fapt, toate defectele sau problemele celui ce o generează și îl împodobește cu calități absente în realitate (vezi efectul „creanga de Salzburg”, descris de Stendhal). „Dragostea poate avea acest efect asupra minții tale, de a face lucruri nebunești, distructive”, spune Sean Davis, profesor la California School for Professional Psychology (CSPP), Sacramento.

În stadiile incipiente ale relațiilor, înainte ca ele să devină plictisitoare (uneori), avem tendința de a ne idealiza partenerii. Devenim dependenți de atenția celuilalt/celeilalte, pierdem simțul individualității, schimbăm prioritățile și neglijăm alte relații, cu familia sau cu prietenii de o viață. Pe lângă crizele existențiale provocate de dezamăgire și compromisuri, a fi îndrăgostit poate avea și unele efecte fiziologice grave. Richard Gevirtz, profesor la aceeași Universitate, expert în fiziologie, explică efectele secundare neplăcute ale iubirii și mai ales ale respingerii. „Când simți durerea prelungită a respingerii, ritmul sănătos al inimii tale dispare pentru perioade lungi de timp; acest fenomen se numește sevraj vagal. Sevrajul vagal prelungit îți modifică ritmul cardiac, activează răspunsul de luptă și fugă, provoacă adesea dureri și alte simptome digestive sau respiratorii.”

Unele studii au mers și mai departe și au arătat că îndrăgostirea irațională îți poate scurta viața. În timp ce a fi într-o relație sigură și stabilă poate prelungi viața, atașamentul romantic de persoana nepotrivită, suferința cauzată de o despărțire sau apărută inevitabil într-o relație toxică, toate acestea duc la apariția simptomelor cardiovasculare, uneori serioase. Multe studii arată că persoanele aflate în relații proaste (caracterizate de obicei prin stres constant, lipsă de suport emoțional, infidelitate) prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu boli cardiovasculare grave, cum ar fi hipertensiunea arterială sau infarctul miocardic, și moarte subită. La nivel cerebral, dragostea produce furtuni hormonale similare celor din tulburarea obsesiv-compulsivă sau din adicțiile la substanțe chimice (cocaină, alcool). Deci, dacă sunteți singuri în această zi a îndrăgostiților, gândiți-vă că ar putea să fie un lucru bun – poate tocmai ați câștigat câțiva ani de viață în plus. Desigur, profesorii citați mai sus și alți psihologi cu studii în domeniu îndulcesc concluziile, iar activitatea lor profesională cuprinde și programe destinate să ajute cuplurile și familiile să își rezolve problemele. Totuși, spun ei, pentru dragoste chiar merită să lupți, cu toate că love sickness la anglo-saxoni sau „bolnav de dragoste” la noi (de Valentine sau de Dragobete, dar mai ales în tot restul anului) sunt realități de netăgăduit.

După cum explică Davis, „…dragostea este o boală paradoxală. Când te îmbolnăvești, să zicem cu o răceală, te lupți cu ea și treci de cealaltă parte cu un sistem imunitar mai puternic. Dragostea este o boală pe care trebuie să fii dispus să o dezvolți, pentru a experimenta măreția celeilalte părți.” Partea cealaltă poate fi o poveste ca în filme pe care o visează toată lumea; dar dacă înseamnă doar migrene, tahicardie și dureri de inimă, dependență și probleme psihice, merită? Sau stați singuri, fără crampe și palpitații? Grea dilemă!