Concentrare. Distracție. Miros de cauciuc ars.
Interviu cu Cristian Herța realizat de Andrea H. Hedeș
Stimate domnule Cristian Herța, ce înseamnă pentru dumneavoastră drift?
Drift pentru mine înseamnă zambet, pasiune, miros de cauciuc ars și o zi relaxantă alături de prieteni la circuit. Desigur, asta presupune un traseu pe circuit, un pic de viteză (nu exagerat de mare), tehnică și distracție, mai ales dacă suntem mai mulți pe aceeași trasă.
Când și cum s-a născut această pasiune?
Uitându-mă acum în urmă, văd că a trecut ceva timp, în 2014 am făcut primele cursuri. Tocmai cumparasem o mașină Nissan Silvia S14A, și venind spre casă (Cluj) din Iași am realizat ca este nevoie sa imi imbunatatesc abilitățile de condus deoarece masina era capabilă să ofere o experiență de condus peste abilitățile mele de atunci. Am găsit două cursuri la momentul respectiv și anume “condus defensiv” respectiv “pilotaj si drift pe circuit”. Evident am ales cursurile de “pilotaj si drift pe circuit” și pot sa zic că a fost o alegere excelentă, mai ales ca am învățat și partea de pilotaj pe circuit înainte de a ajunge efectiv la drift.
Este driftul un stil de viață?
Poate fi! Zicala este „Eat.Sleep.Drift.” Aici, desigur, contează și pasiunea și cât timp poți aloca în funcție de prioritățile din viața de zi cu zi, dacă mașina este funcțională (fiind supuse unui abuz destul de mare la circuit este nevoie și de întreținere sau reparații, cauciucuri, benzină). Nu rețin să fi fost vreun eveniment la care sa fie toate mașinile funcționale la sfarsitul acestuia.
Care a fost/este prima dumneavoastră mașină de drift? Are o poveste?
Nissan Silvia S14A a fost prima mea mașină care am folosit-o la circuit și drift. Am achizitionat-o din Iași, am făcut cursurile pe acea masina, am modificat-o puțin cât să mă ajute (diferential spate blocant, brațe noi, suspensii noi, jante pentru mai multe evenimente, răcire motor, etc), în general masina trebuie sa fie într-o stare mai bună decât cea originală ca să facă față temperaturilor ridicate și a stresului de la circuit, mai ales de la drift. M-am bucurat de ea câțiva ani, până am condus o Toyota Supra la cursuri care mi-a atras atenția avand un motor și cuplu mai mare în general. Până la urmă am vândut-o și am cumpărat o Supra. Nissan-ul încă este la București tot la un prieten pasionat de mașini și urmăresc cu atenție să văd când revine pe circuit cu ea.
Are și un nume, această mașină, ați „botezat-o”?
Da, evident fiind Nissan Silvia S14A, numele a fost Silviuța.
Cine se ocupă de partea mecanică? Dar de întreținerea mașinii?
Eu, adică noi, în general cei care suntem pasionați de mașini nu ne place sa lucreze alții la ele, desigur pot apărea situații când pur și simplu e prea complex și este nevoie de un atelier mai specializat, dar și atunci, de obicei apelăm la prietenii (cu atelier) pe care îi cunoaștem și în care avem încredere. Nu că alte service-uri nu ar fi bune, dar cred ca să ne place nouă să ne ajutăm și să vedem rezultatele.
Cum arată o zi pe circuit?
Aș începe cu multe zâmbete, altfel de ce am mai merge?
Concentrare – mereu se conduce la limită, încercând să menținem un derapaj controlat pe o trasa dorită și orice fracțiune de neatenție sau evenimente neprevăzute aduc consecințe.
Distracție – mai ales dacă avem ocazia să ne dăm mai mulți sau măcar în tandem.
Miros de cauciuc ars, cam 6 cauciucuri noi pe zi probabil ca ajung, spun noi deoarece cele uzate dacă nu au mult cauciuc se termină în câteva minute și trebuie să ieșim să schimbăm iar anvelopele.
Participați și la curse?
Pentru curse oficiale este nevoie de licență, mașini cu rollcage și alte omologari, însă mie îmi place să fie o zi relaxantă și la circuit și să mă simt bine alături de oameni faini, nu neapărat pentru competiție. Așa că particip la Track Days care sunt organizate la Transilvania Motor Ring și unde nu este nevoie de toate cele de mai sus, în plus putem să intrăm pe circuit toata ziua, în funcție de trafic până terminăm benzina, cauciucurile, frânele, concentrarea, etc.
Povestiți-ne, vă rog, o întâmplare aparte, ca să nu spun memorabilă, legată de această pasiune.
Da, îmi amintesc și acum când eram la Arad la cursurile de pilotaj și drift exersând pe circuit cu Florin (instructorul). Ziua mergea bine, eram în tandem (ambii eram în drift pe circuit, el venea în spatele mașinii în tandem foarte aproape, dar nu cu viteza exagerată) când la ieșirea dintr-o curbă spre linia dreaptă (unde se iese de obicei pe accelerație 100%) a intrat un copil cu un kart pe circuit neanunțat. În mod normal acest lucru nu trebuia să se întâmple, dar uneori apar evenimente neprevăzute. Mașina din spate nu vede decât pe cea din față (care eram eu) și am decis să frânez de urgență, desigur, moment în care Toyota din spate neavând unde să meargă a intrat efectiv în portbagajul de la Nissan. Ne-am oprit, supărați de cele întâmplate, bucuroși că nu a fost ceva mai grav și am început lucrul la mașini. Am legat mașina de un copac și am scos portbagajul, între timp am lăsat bara îndoită la soare să își revină singura. Apoi cu o mașina de teren am îndreptat și partea din lateral a portbagajului cu o chingă. După o pauză ne-am întors pe circuit și ne-am continuat ziua de pilotaj și drift. Mai am și acum un filmuleț unde ne dădeam cu farul spart și portbagajul îndreptat, fără bară pentru simplul motiv că mașinile mergeau și ne simțeam bine.
Fiind un sport plin de adrenalină, cu mulți cai putere, siguranța este foarte importantă. Vă rog să vorbiți și despre acest aspect extrem de important.
Așa este, siguranța este foarte importantă și întotdeauna țin cont de acest aspect. Evenimentele la care particip sunt în cadru organizat, fie că sunt pe circuite mai mari sau mai mici. În mod obligatoriu port cască, un costum ignifug – acesta are rolul lui, deși vara poate fi foarte cald în el, mașina trebuie sa fie într-o stare cel puțin foarte bună, dacă nu peste specificațiile de fabrică (scurgerile de ulei, antigel, benzina, sau anvelope/frâne uzate – oricare pot avea consecințe grave pe circuit). Sigur, partea estetică nu contează așa mult, de aceea mai vedem reparații rapide cu șoricei care țin piese de plastic sau fibră la mașină legate, mai ales dacă au fost lovite ușor pe parcurs.
Pentru cine credeți că este acest sport?
Cred ca se adresează mai ales celor pasionați de mașini, care doresc să experimenteze condusul mai mult decât sa mergi din punctul A în punctul B. Este și o provocare să reușești să menții un derapaj controlat pe o trasă și ajută și la formarea unor reflexe de condus defensiv în viața de zi cu zi. Îmi aduc aminte că iarna, după ce făcusem cursurile, într-o curba pe gheață, a alunecat mașina cu care mergeam spre exterior, iar pe baza reflexelor am redresat-o imediat fără sa stau sa procesez prea mult informația. Fără acele reflexe, probabil că nu reușeam să fac în așa manieră. Sigur, se adresează și iubitorilor de adrenalina și competiție, în ziua de azi driftul s-a transformat într-o competiție organizată la nivel European – anul acesta finala a fost în Polonia pe un stadion cu peste 50000 de spectatori care au putut asista la multe battles eliminatorii – la drift (competiție) fiecare battle are 2 concurenți și unul este eliminat, se măsoară urmărirea trasei (marcată de arbitrii pe circuit), unghiul (dacă mașina merge drept, e zero puncte, trebuie să aibă un unghi cât mai mare pana la 90 grade), spectacolul creat (cât risc își asumă pilotul, cât de aproape merge față de concurentul său, cât de aproape e de zid, cât de cursiv leagă traseul în drift neîntrerupt, etc). Competiția începe cu calificări, de unde se selectează top 32 concurenți, urmând ca eliminatoriu din battles să rămână 16, 8, 4, 2, 1.
Vă mulțumesc pentru generozitatea cu care ați răspuns acestor întrebări.