Alcoolismul
Dr. Laura Poantă
Abuzul de alcool este frecvent, la nivel mondial fiind substanța cea mai folosită dintre toate cele care dau dependență. Doar în SUA, există 17 milioane de persoane de peste 18 ani care au o problemă cu alcoolul. Iată câteva fapte legate de alcool:
- Alcoolul etilic este substanța comună tuturor băuturilor alcoolice – produs din fermentarea zaharurilor, amidonului sau drojdiei din numeroase fructe, flori sau cereale. Consumat cu moderație, este metabolizat de ficat, dar peste o anumită cantitate ficatul e depășit și alcoolul „scăpat” poate circula în voie prin corp, producând beția.
- Dar ce înseamnă moderat sau în exces? Conform mai multor asociații medicale, o băutură standard conține 14 grame de alcool pur, iar pe zi un bărbat nu trebuie să consume mai mult de două astfel de băuturi, iar o femeie, una. Sau 14 pe săptămână, pentru bărbați și 7 pentru femei (pentru că sunt zile în care un maxim de 4 băuturi poate să fie considerat safe, dacă se menține numărul de 14 pe săptămână, la bărbați). Un exemplu mai concret de băutură standard – o bere de 330 ml sau un pahar de vin de 150 ml.
- În aceste cantități, deprimante pentru unii, alcoolul are efecte benefice – dar nu se știe clar dacă alcoolul pur are aceste efecte sau unele componente din anumite băuturi, cum este vinul roșu sau berea neagră. Antioxidanții din acestea reduc riscul de ateroscleroză și deci, implicit, riscul de apariție a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral. Pe de altă parte, alcoolul, în general, reduce stresul.
- Dar aceste efecte benefice sunt greu de cuantificat, iar cel mai greu este de respectat cantitatea optimă zilnică. Pe lângă ficat, un alt organ ce suferă în cazul consumului excesiv este creierul. Acesta, dacă bem constant, se va adapta și „va alege” să funcționeze mai bine cu alcool decât fără. De aceea, simplificând, renunțarea este atât de dificilă.
- Femeile trebuie să consume mai puțin pentru că există diferențe nete în metabolizarea alcoolului legate de hormonii sexuali specifici, de anumite enzime gastrice, diferite între sexe, și de distribuția grăsimii corporale. Femeile fac mai ușor și mai repede ciroză hepatică și devin mai ușor dependente, în timp ce bărbații beau, în general, cantități mai mari și au tendință mai crescută la acte antisociale, inclusiv la condusul sub influența alcoolului.
- Alcoolismul este genetic, dar și legat de factorii de mediu – un copil dintr-o familie cu cel puțin un părinte alcoolic sau care consumă alcool des și în cantități mari are șanse mai mari să devină alcoolic în viața adultă.
- Alcoolismul înseamnă consum crescut și constant de alcool, asociat cu fenomene de dependență fizică și psihică (sevraj) și cu leziuni neurologice specifice. Alcoolismul este o boală cronică, pe viață, iar un alcoolic va fi mereu expus riscului de recădere, chiar dacă reușește să se oprească la un moment dat.
- El este o cauză importantă de deces la nivel global – în SUA, de exemplu, 1/3 dintre accidentele de mașină cu victime sunt provocate de alcool. Alcoolul crește riscul de cancer (esofag, colon), duce la ciroză hepatică, la boli ireversibile ale inimii și multe altele, nefiind aici locul să le înșirăm pe toate.
- Binge drinking – consumul unor cantități mari de alcool în timp scurt (cinci băuturi standard în două ore, pentru bărbați) poate să fie fatal. Alcoolul inhibă respirația, acționează ca un sedativ, iar coma alcoolică ce e posibil să apară poate să ducă la deces. Mii de tineri între 18 și 22 de ani mor anual în SUA din această cauză (mă refer cel mai des la SUA sau la UK, pentru că ei au cele mai solide statistici în domeniul medical).
- Sevrajul este și el periculos, putând să ducă chiar la deces sau la leziuni neurologice ireversibile. Este bine cunoscut termenul de delirium tremens, pe care unii îl confundă cu beția acută, dar care este de fapt indus de lipsa alcoolului la marii băutori și este o formă severă de sevraj cu convulsii, halucinații și chiar moarte. (everydayhealth.com)
- Consumul de alcool este vechi de când lumea, la propriu. Berea și vinul au fost considerate remedii pentru practic toate bolile posibile, secole la rând, dar și licori divine. De aceea regăsim alcoolul în mitologie, în vechile rețete și în farmacii, în ceremonii religioase sau în simpozioanele grecești. Binge–drinking există din vremea lui Ghilgameș, iar vechii greci, deși erau considerați, în mare, adepți ai moderației, ni l-au dat pe Dionysos (Bacchus) care îndemna lumea la consumul de alcool în cantități mari, ca semn de masculinitate și bogăție. Poate nu întâmplător el este zeul vinului (și fabricării lui), al fertilității și al recoltelor, dar și al nebuniei, al teatrului, al extazului mistic (Acta Med Hist Adriat 2012).
Image by rawpixel.com on Freepik