Scopuri și decizii
An nou, viață nouă? Presiunea stabilirii de scopuri și luării deciziilor ne bate la ușă. Fie că vorbim de presiune personală pe care ne-o autodefinim sau socială, suntem îmbătați de aroma unei perspective noi asupra obiectivelor noastre. Cum le obținem? Ce fel de metode folosim încât să nu rămână simple fraze rostite în verva focurilor de artificii?
Ce se întâmplă în creierul nostru când luăm decizii? Apar modificări în special în lobul prefrontal însă acesta nu sunt singulare deoarece interferează cu coordonarea între mai multe zone ale creierului, de exemplu câmpul ocular frontal iar când acele comportamente devin o rutină, sunt preluate de altele, asemenea lor. Funcțiile executive, specifice lobului prefrontal reprezintă un ultim pas în controlul, reglementarea și orientarea comportamentului uman. Se definesc prin: formularea obiectivelor, procesul de determinare a nevoilor- ceea ce dorim și ceea ce suntem capabili să îndeplinim în funcție de factorii de mediu, planificarea- organizarea pașilor ce ne conduc spre intenție prin intermediul abilităților, implementarea planurilor bazată pe inițiere, menținere sau schimbare într-o manieră ordonată fără să activeze anxietăți și executarea efectivă.
Interesant este că, un obiectiv să ducă la performanță e de dorit să nu fie minor și ambiguu. Am putea spune: visează măreț, îndeplinește colosal, ai încredere că este deja îndeplinit. Claritatea obiectivului setează din start așteptările, creierul având tendința să apeleze la lucrurile care nu necesită resurse mentale nedefinite din motiv de autoconservare. Cum ajungem la performanță? Prin precizie formulată în termeni simpli, stabilirea priorităților din viața personală, acestea sunt subiective. Putem apela, la scrierea efectivă pe o foaie de hârtie pe care o purtăm cu noi. Obiectivele să fie formulate în termeni afirmativi în defavoarea celor negativi, fără „nu” în față. Acestea pot fi principale, întinse pe perioade mai lungi de timp precum starea de sănătate, cariera, fericirea, dezvoltarea personală și secundare, de la o săptămână până la cinci ani, aproximativ, activitățile rutiniere zilnice fiind un bun exemplu. O tehnică actuală de stabilire a scopurilor folosită la scară largă este cea SMART: S: specific obiectivele cele mai importante, M:măsurabile-obiectivele care pot fi măsurate, A:obiectivele ușor de obținut, R:relevante- obiectivele ce duc la rezultate, T: obiectivele care depind de timp. Această tehnică este folosită cu precădere în companii.
Așadar, să fim în permanență atașați de ideea adaptării și a schimbării statusului vieții însă în mod realist. Claritatea este un deziderat, analiza obiectivă a propriei persoane și a comportamentelor, de asemenea. Mediul are un impact colosal cu tot ceea ce implică: resursele de care dispunem, relațiile pe care le avem, tipul de personalitate, abilități. Astfel, evităm să pavăm drumul spre Iad cu intenții bune ori să fim demoralizați de raportul dintre așteptări și realitate. Tu ce fel de scopuri vizualizezi?
Un refresh binevenit in ceea ce priveste stabilirea obiectivelor personale intr-un mod constient si functional. De tinut minte si pus in practica ! 😊
Interesant articol de citit si recitit. Cine are nevoie de un plus de motivatie si organizare se poate inspira de aici. Mult succes!
Dacă stabilirea obiectivelor este esențială, a lucra concret pentru a le atinge este primordial.
Mulțumim pentru aceste informații utile și în complementarea atâtor metode, activități și exerciții pentru stabilirea obiectivelor în toate domeniile vieții.
Felicitări, Ana Herța! 🙂