Prolog
Științele medicale sunt în continuă fierbere – apar mereu teorii noi, adesea contradictorii, medicamente noi sau îmbunătățite, recomandări de ultimă oră. Accesul la informație fiind azi extrem de facil, la fel este și tendința de a citi toate aceste noutăți și de a le aplica imediat în practică, dar adesea fără discernământ. Publicațiile medicale serioase se pot accesa doar contra cost și sunt citite, cum e și normal, de medici și specialiști în diferite domenii conexe. Informațiile din lumea medicală sunt transmise publicului de reviste de popularizare care fac rezumate mai mult sau mai puțin exacte, de influenceri care au anumite interese (de exemplu, adepții unui anumit stil de viață vor selecta doar ceea ce susține punctul lor de vedere) ș.a.m.d. Este evident că se ajunge la situația câte bordeie atâtea obiceie sau la propagarea unor măsuri extreme, necesare, de fapt, doar în cazul anumitor boli.
Un exemplu este cel legat de dietele low fat. Isteria dietelor cu conținut scăzut de grăsimi a dus, aparent paradoxal, la creșterea consumului de carbohidrați, ceea ce a dus, la rândul său, la o explozie a obezității, efectul fiind, deci, pe dos decât cel dorit. Cafeaua a fost considerată ani de zile cancerigenă și blamată, dar ulterior a fost considerată un element de bază al dietelor sănătoase. Se spune că nu e bine să sari peste micul dejun, că trebuie să bei multe lichide și că e mai bine să înlocuiești zahărul rafinat cu îndulcitori naturali, cum ar fi mierea. Doar că nici una dintre aceste afirmații nu are la bază studii foarte solide, ci mai mult contradictorii sau conjuncturale. (Aaron E Carroll, Why Medical Advice Seems to Change So Frequently, 2017).
Extrapolarea unor recomandări care au ajutat un anumit grup la întreaga populație a planetei nu are cum să fie corectă sau viabilă, dacă ne gândim la diferențele imense care există între oameni, cu trăsături genetice, climă, stil de viață atât de diferite. Dacă anumite măsuri, de tipul consumului produselor fără gluten, ajută anumite persoane, nu înseamnă că vor ajuta pe toată lumea, generalizarea fiind în cel mai bun caz inutilă, dacă nu periculoasă.
Cea mai bună recomandare este cea a bunului simț – moderația și schimbarea stilului de viață (dacă este cazul), dar prin metode simple, nu radicale. Dacă nu ne adaptăm recomandările și vom spune absolut oricui „du-te la sală” sau „mănâncă zilnic un avocado și două fire de rucola trecută prin praf de lună”, cu siguranță nu vom obține nimic. Recomandările simple de genul nu mai fuma, fă mișcare (ceea ce este la îndemâna oricui – plimbări, mers cu bicicleta etc.), nu mai mânca dacă nu îți este foame (doar de poftă), nu bea prea mult alcool sunt ușor de făcut și de urmat pentru că nu încearcă să demonizeze nici un aliment, nici să promită minuni.
Aceste rânduri introduc o serie de articole cu sfaturi practice legate de problemele de sănătate cel mai des întâlnite, dar, foarte important!, fără a înlocui consultația medicală, fără a oferi leacuri minune sau algoritmi de diagnostic rapid. Va oferi, mai degrabă, un îndreptar pentru depășit probleme mărunte de sănătate, cât și pentru o mai bună înțelegere a situațiilor medicale complicate cu care ne putem confrunta.
Laura Poantă
