Povestea noastră

Gazeta NEUMA nr.1/2022

Andrea H. Hedeș

Cred că a venit vremea să poți citi o gazetă în ale cărei pagini să te regăsești, în care să descoperi ceea ce te interesează și ceea ce te reprezintă, în care tu să fii pus pe primul loc, și nu alte interese. Cine ești tu, care sunt dorințele și visele tale, ce cauți tu astăzi? Nu-i așa că nu te regăsești nici în emisiunile de la televizor, nici de la radio, nici în filme, în cărți, în ziare sau reviste, pe Facebook, Youtube sau Tik-Tok, nici pe stradă, nici la muncă? Sentimentul copleșitor de a fi singur și neînțeles nu îl trăiești doar tu. E mai simplu pentru toți cei care creează conținut să aștepte ca oamenii să se adapteze la ceea ce oferă ei, din lipsă de altceva, decât ca ei, creatorii de conținut, să ofere ceea ce tu și toți ceilalți așteaptă de prea mult timp. Gazeta NEUMA este făcută de oameni ca tine, care nu sunt vedete, nu sunt ieșiți din comun, nu au vieți extraordinare. Fiecare din ei este un om între oameni, care își caută locul în lume și încearcă să ducă, pe cât se poate, o viață bună. Suntem o familie și câțiva prieteni care vom scrie, lună de lună, câte ceva pentru tine. Ceva care să îți amintească ce înseamnă să fii om, ce înseamnă să trăiești, să te bucuri, să fii bine, să fii demn, dincolo de greutățile și de provocările nenumărate ale vieții de astăzi. Un moment de echilibru, de normalitate, de bun simț, de speranță, care să îți aducă, dacă e posibil, un zâmbet pe față, asta e ceea ce vei găsi în paginile Gazetei NEUMA.

  Românii sunt risipiți în cele patru zări și, fie că sunt acasă, fie că sunt plecați, sunt divizați, iar de unire și de mândria de a fi român ne amintim doar odată pe an. Cine suntem noi, ce înseamnă România, ce înseamnă românismul trebuie să ne amintim în fiecare zi. Locul nostru în lume, locul nostru între granițele țării, despre demnitatea și valorile noastre, despre tradițiile noastre, despre bunătatea și frumusețea noastră vom scrie aici, pentru ca tu să îți amintești și să nu îți mai fie rușine să spui cine ești și de unde vii. Dacă nu există o susținere a ta, a noastră, ca popor, la nivel oficial, putem noi între noi, să fim uniți, să ne susținem unii pe alții, să ne amintim tot ce e bun și frumos la noi, ca oameni, tot ce avem bun și frumos ca țară, să le spunem toate aceste lucruri, să le dăm mai departe, să mergem împreună, nu într-un proiect de țară, ca atâtea altele propuse de clasa politică și care, au eșuat, toate, ci într-un proiect de suflet. Un proiect de suflet, cu atât mai mult cu cât este dedicat memoriei bunicului meu, Andrei, care a fost jurnalist și pe ale cărui urme am dorit mereu să pășesc. Acum a venit timpul.

     Te invit să faci acest exercițiu de imaginație împreună cu mine: privește spre fereastră. Închipuie-ți cum pe pervazul pe care cade o rază de lumină se află un mic vas de lut, așa cum ai văzut la țară, la bunica, la străbunica, sau așa cum ai văzut la târgurile de meșteșugari. O ulcică ornată cu motive tradiționale românești. Iar în ea se află viorele. Ulcica e făcută din lut, iar lutul reprezintă pământul: pământul patriei, strămoșii. În vasul de lut cresc viorele, un simbol al primăverii, al speranței, al reînvierii. Ele nu ar putea exista fără vasul care le oferă un loc în care să crească, să trăiască, un loc al lor sub soare. Aceste flori albastre care cresc și înfloresc sunt viitorul aflat în strânsă legătură cu trecutul, cu neamul și cu istoria care le susține. Culoarea lor este una a speranței, a dorului, e culoarea cerului albastru de acasă. Vasul cu viorele e povestea noastră.